Pagini

luni, 26 iunie 2017

26 iunie, ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL AL ROMÂNIEI


    Drapelul național al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la lance, albastru, galben și roșu. Are o proporție de 2:3 între lățime și lungime.
Constituția României prevede la articolul 12, alineatul 1 că „Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Proporțiile, nuanțele culorilor precum și protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994.


In anul 1848 tricolorul a devenit in Tara Romaneasca insemnul national, principalul element constitutiv al drapelului de stat. Guvernul revolutionar, prin decretul nr.1, din 26 iunie 1848, a hotarat ca drapelul tarii sa aiba „trei culori: albastru, galben si rosu”, iar pe panza sa fie inscrise cuvintele „Dreptate, Fratie”. In vederea marcarii acestui moment, ziua de 26 iunie a fost proclamata prin legea nr. 96/1998, „Ziua Drapelului National” al Romaniei. In aceasta zi, autoritatile pregatesc evenimente avand caracter cultural-educativ, iar unitatile Ministerului Administratiei si Internelor si Ministerului Apararii organizeaza ceremonii militare specifice.



duminică, 21 mai 2017

LA MULȚI ANI, CONSTANTIN, LA MULȚI ANI, ELENA!


VĂ UREZ LA MULTI ANI ACELORA DINTRE VOI  CARE ASTAZI VA SARBATORITI ONOMASTICA, CINSTIND NUMELE CONSTANTIN, ELENA, CONSTANTINA ORI DERIVATE ALE ACESTORA! (Constanta, Costache, Costel, Costin, Titi, Ileana, Ilinca, Lili, Lenuta, Lenus, Neli, Eleonora etc.)

SĂ TRĂIȚI CU NUMELE!

joi, 4 mai 2017

Aveți grijă de bătrâni, dar și de persoanele cu handicap


Dai, dacă ai! Și nu acelora care  pot să muncească. Există in textul acestei creații (anonime) o extraordinară aluzie filozofică la  adresa persoanelor care îi disprețuiesc sau îi ignoră pe bătrâni.Cu  alte cuvinte, nu despre apologia cerșetoriei este vorba aici, ci, mai degrabă, ni se predă o lecție referitoare la atitudinea fiecăruia dintre noi față de persoanele cu un anumit grad de handicap, indiferent de vârsta acestora.  Este posibil să lăcrimați puțin. Mai ales mamele!

Până la urmă, și bătrânețea este tot un fel de handicap.

                    „Cine dă, lui își dă”
Langa un satuc de munte, in hatisuri nepatrunse,
Un batran, adus de spate, un bordei mic isi facuse
Sub un fag cu umbra deasa, din pamant si din nuiele,
Petrecand in saracie, intre flori si pasarele.

Far' de nici-o mangaiere, far' de nici-un ajutor,
Rezemat in niste carje, sprijinea al sau picior.
Chinuit asa, sarmanul, isi ducea al vietii fir,
Pana cand l-o duce lumea din bordei, la cimitir.

Uneori, pleca batranul catre satu-n sarbatoare,
Garbovit, cu tolba-n spate, sa cerseasca de mancare,
Aratandu-si trist durerea prin zicala lui de pace:
,,Cine da, lui isi da, tata, cine face, lui isi face’’!



Il stia de mult tot satul si, la orice sarbatoare,
Cei cu inima miloasa ii da-n tolba de mancare.
El, atunci, cu voce slaba, multumea, zicand cu pace:
,,Cine da, lui isi da, tata, cine face, lui isi face’’!

Ani in sir trecu de-a randul, multi din vremea lui murira,
Insa pe el indurarea Domnului il sprijinira.
Si din cand in cand batranul catre sat pleca, sarmanul,
Far-asi mai schimba cojocul, carja, tolba si sumanul.

Inainte lui satenii ii ieseau cu darul lor,
Ori de cate ori batranul le cerea un ajutor.
Dupa ce isi lua darul, tuturor zicea cu pace:
,,Cine da, lui isi da, tata, cine face, lui isi face’’!




De-al batranului des strigat, deranjata mult, se pare,
Intr-o zi, o gospodina, doamna cu un nume mare,
Vru s-aduca la tacere glasul astui cersetor,
Ce batea de multa vreme pe la poarta tuturor.

Repede facu o paine din faina cea mai alba,
Plamadita cu otrava, si la copt a pus-o-n graba.
Cum ii dete-aceasta paine, zise-n inima ei moarta:
- De acuma, stiu eu bine, ca n-o sa mai vii la poarta!

Cersetorul primi darul, il privi cu bucurie,
Dar, frumoasa fiind painea, se gandeste s-o mai tie.
Si-i repeta si stapanei vorba lui, cu multa pace:
,,Cine da, lui isi da, tata, cine face, lui isi face’’!


Dupa ce colinda satul, se intoarce la bordei
Si,-obosit, se odihneste pe un scaunel de tei.
Dar nu se-odihneste bine, ca se-arata pe carare,
Un fecior voinic si-un caine, venind de la vanatoare.

Obosit si mort de foame, si uitand ca-i de neam mare,
Cand sosira la coliba, tanarul cu voce tare,
Nemancat de-o zi intreaga, striga-n culmea disperarii:
- Mosule, de nu te superi, n-ai ceva de-ale mancarii?

Caci tot ratacesc de-aseara prin zavoi, cu al meu caine,
Si nu am gustat nimica, nici macar un colt de paine.
Stiu ca uneori, pe cale, oamenii, cu multa mila,
Iti mai pun ceva in tolba, ba si cei ce-o fac in sila.


- Cum sa nu? raspunde dansul, chiar acum am fost in sat,
Si chiar mama dumitale paine asta, ea mi-a dat.
Ia-o toata si-o mananca; potoleste-ti foamea-n pace;
,,Cine da, lui isi da, tata, cine face, lui isi face’’!

Dupa ce mancara painea, multumindu-i, a plecat
Spre casuta boiereasca, ce sclipea la ei in sat.
Ajungand acasa fiul, maica-sa-l imbratiseaza,
Dar deodata rau ii vine si la fata se-ntristeaza.

- Ce-i cu tine? Mama-ntreaba, spune iute ce-ai mancat?
Insa el cu vocea slaba, ii raspunde inecat:
- Doar atat mancat-am, maica, painea alba si frumoasa
Ce mi-a dat-o cersetorul, ce-a trecut pe-aici, pe-acasa!





Un fior de groaza mare, mamei, inima-i cuprinde,
Care-si vede fiul dulce, cum, murind, pe pat se-ntinde.
Tipa, urla de durere, constiinta nu-i da pace,
Vrea sa-l scoale iar la viata, dar nimic nu poate face.



In durere-si vede fapta cea marsava si debila
Si isi ia acum rasplata pentru gestul fara mila.
In urechi ii suna glasul mosului, trecand in pace:
,,Cine da, lui isi da, tata, cine face, lui isi face’’!



vineri, 28 aprilie 2017

Marte, o planetă populată cândva?


Sistemul solar


Planeta Marte



  • depărtarea de Pământ: 78.390.000 km

Presiunea atmosferică la suprafață: 6,36 mb (variază între 4 și 7 mb)
Densitatea atmosferei la la suprafață: ~0,02 kg/m3
Temperatura medie: 210 K (-63° C). Variază între -89 și -31° C în regiunea unde a asolizat Viking 1
Masa totală a atmosferei: ~2,5 x 1016 kg
Viteza vântului: 2-7 m/s vara, 5-10 m/s toamna, 17-30 m/s în timpul furtunilor de praf 
Compoziția atmosferică:
  • 95,32% dioxid de carbon (CO2), 2,7% azot (N2), 1,6% argon (Ar), 0,13% oxigen (O2), 0,08% monoxid de carbon (CO)
  • urme de apă (H2O), oxid de azot(NO), neon (Ne), hidrogen-deuteriu-oxigen (HDO), krypton (Kr), xenon (Xe).



Fizicianul John Brandenburg: civilizația de tip umanoid de pe Marte, a fost distrusă în urma unui atac nuclear!


John Brandenburg este fizician în domeniul tehnologiilor și a propulsiei spațiale cu plasmă, la compania americană Orbital Technologies. Este doctor în fizică teoretică a plasmei la Universitatea California, din
Statele Unite. Fizicianul John Brandenburg a ajuns la concluzia că pe Marte a existat o civilizație de tip umanoid, care a fost distrusă în urma unui atac nuclear de mari proporții, declanșat de altă civilizație
extraterestră, cu un nivel superior de dezvoltare tehnologică. NASA a anunțat în mod public, că misiunile navelor Curiosity și Opportunity vor căuta vestigii ale unei civilizații dispărute de pe planeta Marte,
incluzând și studiul biosferei. Dr. John Brandenburg și-a prezentat recent lucrarea în cadrul comunicărilor anuale la American Physical Society, din Illinois (SUA).
Studiul fizicianului John Brandenburg este bazat pe o mare concentrație de xenon-129, uraniu și thoriu, detectate de sonda spațială Odyssey pe suprafața solului și în atmosfera planetei Marte. Omul de știința american atrage atenția că există dovezi a doua explozii nucleare pe Marte, care pot fi văzute și astăzi. (Sursă: Daily Mail)

Recenta comunicare a fizicianului John Brandenburg, nu este o noutate absolută din
perspectiva Jurnal Paranormal. Aplicând teledetecția extrasenzorială în arheologie, am
descoperit în anul 2013, în subsolul planetei Marte, vestigii arheologice aparținând unei
civilizații de tip umanoid. Vestigii arheologice din subsolul planetei Marte au fost
confirmate ulterior și de sateliți Google Maps. Procedeul de teledetecție extrasenzorială
cu aplicații în arheologie, a fost verificat împreună cu generalul de divizie prof. ing.
Vasile Dragomir, fost șef al Direcției Topografice Militare din carul M.Ap.N., cu prilejul
investigațiilor efectuate între anii 1995 – 1999, pentru o temă de cercetare
guvernamentală. Teledetecția extrasenzorială nu este o abilitate supranaturală a
omului. Orice individ dezvoltat în parametri psihici normali, deține în subconștient, în
stare latentă, dexteritatea detecției și teledetecției extrasenzoriale, comună tuturor
ființelor evoluate.
NASA și controlul public.
Să nu judecăm NASA pentru “zgârcenia” pe care o manifestă, când pune la dispoziția publicului date prelevate în urma misiunilor spațiale. Programele de cercetare cosmică costă miliarde de dolari, necesită un personal foarte calificat, iar datele obținute din investigarea cosmosului constituie secrete profesionale, la care are acces un număr limitat de oameni de știință. De reținut că cercetarea științifică se derulează în baza unor contracte, care sunt prevăzute cu clauze de confidențialitate.Beneficiarul contractului de cercetare științifică este proprietarul de drept asupra datelor prelevate pe parcursul cercetării. Și cum beneficiarul contractelor derulate de către NASA este Pentagonul, orice contract este prevăzut cu sigla top-secret. Ceea ce
comunică NASA pentru public, reprezintă doar cel mult 1% din datele obținute pe parcursul cercetării cosmosului. Restul de 99% reprezintă date strict secrete, care pot fi contacte cu civilizații extraterestre, călătorii cu viteze superluminice pe alte planete, asimilarea unor tehnologii extraterestre, etc.
Situația este valabilă și pentru Terra. Încă nu știm ce se află în adâncul oceanelor, ce este sub continentul Antarctic și cum trebuie interpretată declarația de presă a contraamiralului Richard Byrd, la sfârșitul unei expediții cu temă secretă făcută în anul 1946, că de acum înainte “trebuie să luăm în considerare că există aparate ce pot zbura fără escală, între polii Pământului”.Pretenția opiniei publice de a afla care este stadiul unor cercetări confidențiale întreprinse de NASA, este exagerată, ca să nu spunem mai mult. De pildă, Zona 51 situată în deșertul Nevada (SUA), este un exemplu cum nu trebuie folosite date secrete de către neaveniți. Cititorii își mai amintesc, desigur, cum un cercetător român a toateștiutor aflând din „surse private” că zona 51 a fost deschisă turiștilor, s-a grăbit să declare la o televiziune autohtonă, că și el a vizitat zona 51 dar a trebuit să întrerupă sejurul, întrucât a fost mușcat pe spinare de vulturi pleșuvi, ce existau cu ghiotura în
deșert! Inutil să mai spunem că zona 51 nu a fost niciodată deschisă publicului, fiind cea mai secretă bază a Armatei Americane.
Imagini de pe suprafața planetei Marte, făcute publice de Agenția Spațială
Europeană (European Space Agency).
Lac înghețat?


Albii de râuri secate.
Canion format de ape, la suprafața planetei.

Două impresiuni identice pe solul planetei Marte, aparent lăsate de un
                                             obiect tehnic.

Gheață la polii planetei


Detaliu de la suprafața planetei Marte.

Detaliu intrare în subteran.

Civilizația umană, încotro?
În ce privește dispariția civilizației umanoide de la suprafața planetei Marte, nu ar
strica să fim ceva mai atenți la hârjoana unor lideri politici săriți de pe fix, cu bricheta
aprinsă lângă fitilul armelor nucleare. Condițiile propice extincției rasei umane de pe
Terra, sunt îndeplinite pe cale naturală: mișcarea de precesie a planetei noastre, care
are loc odată la aproximativ 26.000 de ani, a încheiat ciclul pe 21 decembrie 2012,
Pământul revenind în locul de unde a plecat, cu fenomene ce nu pot fi estimate decât
parțial; migrația actuală a polilor magnetici ai Pământului – responsabilă de
producerea cutremurelor de pământ și a erupțiilor vulcanice devastatoare, a
inundațiilor catastrofale, a fenomenelor meteorologice fără precedent în istoria scrisă a
omenirii; bașca proliferarea unor maladii la scară planetară, etc. Rămâne de văzut cum
vor influența evenimentele citate psihologia umană. Pentru că există o legătură
indisolubilă, între psihofiziologia organismelor vii de pe Pământ și energiile din mediul
ambiant.
Dovezi științifice potrivit cărora au existat și alte civilizații tehnologice pe
Terra, care au fost distruse din cauze necunoscute.
Există dovezi științifice convingătoare, potrivit cărora civilizația tehnologică actuală
reprezintă doar un segment din succesiunea civilizațiilor terestre. Cităm doar câteva:
pietrele incizate de Inca (Peru), estimate cu o vechime de 65 milioane de ani,
mecanismul astronomic de la Antikythera cu o vechimea de peste 2000 de ani,
considerat drept cel mai vechi calendar astronomic realizat printr-o tehnologie
sofisticată, rămășițele unor agregate tehnice găsite de mineri în straturi carbonifere,
atestate prin analize cu C-14 ca având milioane de ani vechime, pile electrice antice,
instalații străvechi de iluminat care funcționează aparent fără consum energetic,
descrise și în cronici medievale, etc.
Elicoptere, avioane și submarine străvechi, figurate pe pereții unor
temple antice din Egipt.

Incizii și desene rupestre cu o vechime de peste 10.000 de ani de la Altamira (Spania),
din grotele Lascaux, Trois-Frérès, Niaux și Chauvet (Franța), atribuite de unii
cercetători căptușiți cu titluri științifice, unor troglodiți care nu aveau altă preocupare
decât să vâneze, să mănânce și să se încaiere între ei, stau mărturie despre civilizațiile
ce s-au succedat pe Pământ. Picturile și inciziile rupestre sunt realizate de profesioniști
ai genului, nevoiți să se refugieze și să trăiască în peșteri.
Bizon, pictat în peștera Altamira (Spania).

Cai în galop, din grota Lascaux (Franța).
Pictură rupestră cu o vechime de 35.000 de ani, din Muntii Apuseni
                                      (România).

În loc de epilog.
Dispariția civilizației umanoide de pe Marte, ar trebui să ne dea de gândit. Omenirea va urma la rând, în procesul exterminării speciilor beligerante din sistemul nostru solar? Sau ne vom distruge singuri printr-un război nuclear mondial, ce va fi provocat de politicieni cu minți tulburi? Ambele variante rămân
în vigoare. Noi am dovedit cu prisosință, că nu avem voința și inteligența necesare să controlăm pe politicienii aleși să administreze Pământul, pentru prezervarea condițiilor de viață indispesabile generațiilor viitoare.

duminică, 23 aprilie 2017

SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE, PRTĂTORUL DE BIRUINȚĂ



Celor care purtati acest nume sfânt, ori unul din derivatele sale,
Gelu, Geluța, Geluțu, Geo, George, Georgel, Georgeta, Georgi, Georgiana, Geta, Gheorghies, Gheorghina, Gheorghița,Gheorghiță, Gherghina, Ghiorghe, Ghiorghiță, Gica, Gigi, Gigica, Gina, Gianina, Gyuri:
 vă urez din inimă LA MULȚI ANI, SĂ TRĂIȚI CU NUMELE!
LA MULȚI ANI FORȚELOR TERESTRE ALE ARMATEI ROMÂNIEI!
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe/George s-a născut în anul 280 d. Hr. in Lydda,  Capadocia, (Palestina) într-o familie crestina a trăit în timpul domniei împăratului Diocletian, si a murit la 23 aprilie 303 in Nicomedia (Turcia). 
S-a înrolat în armata romana și, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Diocletian în 303 Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința crestina. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Loviri cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.

Sfantul Gheorghe este ocrotitorul Fortelor Terestre ale Armatei României, ale orașelor românești, Băilești, Botoșani, Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Hârlău și Timișoara, precum si a numeroase localitati din aproape intreaga Europă,  Orientul Apropiat si cel Mijlociu.de asemenea, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, este ocrotitorul următoarelor state și regiuni: Anglia , Aragon, Catalonia, Etiopia, Georgia, Grecia, Lituania, Malta, Moldova, Muntenegru, Palestina, Portugalia, Rusia, și Serbia.

duminică, 16 aprilie 2017

HRISTOS A ÎNVIAT!


Fie ca Dumnezeiasca Lumină coborîtă pe pământ la învierea Lui, să ne călăuzească pașii pe drumul spre mântuire și nemurire!
AMIN!

VA DORESC SA AVETI SARBATORI PASCALE MINUNATE SI LUMINATE!

marți, 11 aprilie 2017

PROIECTUL LEGII SALARIZĂRII UNITARE, aprilie, 2017

PROIECT
1
10.04.2017
LEGE - CADRU
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Dispoziții comune
Art. 1 – Obiectul de reglementare
(1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.
(2) Prezenta lege creează cadrul legislativ pentru:
a. dezvoltarea unui sistem de fundamentare a politicilor salariale în sectorul bugetar şi de supraveghere a aplicării acestora;
b. dezvoltarea unui sistem de distribuire a resurselor bugetare alocate pentru cheltuielile de personal, prin stabilirea salariilor de bază în sectorul bugetar, în vederea promovării performanţei individuale;
c. remunerarea persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică.
(3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.
(4) Prin contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă şi contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială în bani sau în natură care excedează sau contravin prevederilor prezentei legi.
Art. 2 – Domeniul de aplicare
(1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică:
a. personalului din autorităţi şi instituţii publice, respectiv Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţi ale administraţiei publice locale, alte autorităţi publice, autorităţi administrative autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, finanţate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
PROIECT
2
b. personalului din autorităţi şi instituţii publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
c. personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii;
d. persoanelor care sunt conducători ai unor instituţii publice în temeiul unui contract, altul decât contractul individual de muncă;
e. persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică.
(2) Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică Băncii Naţionale a României şi Autorității de Supraveghere Financiară.
(3) Intră în categoria personalului din sectorul bugetar personalul încadrat pe baza contractului individual de muncă, personalul care ocupă funcţii de demnitate publică numite sau alese şi personalul care ocupă funcţii asimilate funcţiilor de demnitate publică, magistrații, precum şi personalul care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special.
Art. 3 – Gestionarea sistemului de salarizare
(1) Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituţiile şi autorităţile publice se asigură de fiecare ordonator de credite.
(2) Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat se asigură de Ministerul Educaţiei Naționale.
(3) Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din unităţile sanitare publice, din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi a autorităţilor administraţiei publice locale se asigură de ordonatorii principali de credite şi de Ministerul Sănătăţii.
(4) Ordonatorii de credite au obligaţia să stabilească salariile de bază/soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază/indemnizaţiile de încadrare/indemnizaţiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură prevăzute de lege, să asigure promovarea personalului în funcţii, grade şi trepte profesionale şi avansarea în gradaţii, în condiţiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu.
Art. 4 – Controlul aplicării legii
Controlul aplicării prevederilor legale privind salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează de către Guvern, prin Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ministerele şi instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi de alte autorităţi publice centrale autonome cu atribuţii în domeniu, potrivit atribuţiilor din domeniul de activitate al acestor autorităţi şi instituţii publice.
PROIECT
3
Art. 5 – Raportul salarial
În sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază/soldă a funcției de bază/salariu al funcției de bază/indemnizație de încadrare/indemnizație lunară este de 1 la 12.
SECŢIUNEA a 2-a
Principiile sistemului de salarizare
Art. 6 – Principii
Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii:
a) principiul legalităţii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forţa legii;
b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție;
c) principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală;
d) principiul importanţei sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor;
e) principiul stimulării personalului din sectorul bugetar, în contextul recunoaşterii şi recompensării performanţelor profesionale obținute, pe baza criteriilor stabilite potrivit legii şi a regulamentelor proprii;
f) principiul ierarhizării, pe verticală cât și pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate;
g) principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurării predictibilității salariale pentru personalul din sectorul bugetar;
h) principiul sustenabilităţii financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, stabilite în condițiile legii.
SECŢIUNEA a 3-a
Definiții
Art. 7 - Termeni
Termenii utilizați în prezenta lege au următoarea semnificație:
a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate astfel cum este stabilită în anexele la prezenta lege;
b) solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, stabilită conform anexelor la prezenta lege;
PROIECT

marți, 4 aprilie 2017

ÎN ZADAR NI SE ÎMPUȘCĂ EROII! Pacea de la Buftea, 1918

Generalul Prezan devenit mareșal (1930)
27.01 1861 -  27.08 1948 



„ Niciodată, niciodată nu ne-am închipuit că ni-i așa de dragă țara aceasta a strămoșilor noștri. Cu amărăciune și cu durere o iubim. Suntem ai ei ca brazii codrilor și ca florile dumbrăvilor. Suntem legați cu morții trecutului prin crudele suferinți ale altor veacuri. Și o iubim în amărăciunile de azi cu o pasiune mai tare decât moartea”
„ România” , an I, nr. 91/ 5 mai 1917

Pacea rușinoasă de la Buftea, o umilință tratată  prin ocuparea Budapestei și realizarea visului milenar al nostru, al românilor, acela de a ne reuni teritoriile lăsate moștenire de către  strămoșii noștri, traco-geto-daci. 
Trupe române la Mărășești, 1917

După strălucitele victorii ale Armatei Române din vara anului 1917, acțiunile militare ofensive ale Puterilor Centrale la est de Carpați au fost oprite, astfel că, visul feldmareșalului Von Mackensen s-a spulberat. El declarase la declanșarea operațiunilor trupelor germano - austro-ungare în Moldova că, în două săptămâni, acestea vor defila prin Iași. Pentru o înțelegere mai exactă a dispozitivului trebuie precizat că frontul  român, al cărui comandament suprem fusese încredințat regelui Ferdinand I, includea totalitatea forțelor române și ruse dislocate din Bucovina, până la Marea Neagră. Mai exact, acesta începea de lângă Vatra Dornei, unde făcea joncțiune cu cel rus, și continua, spre sud, linia aproximativă a graniței vechi a României, Bicaz, Ghimeș, Oituz, Mărășești, valea Șusiței, valea Putnei,până la Movileni, de unde urma Siretul până la vărsarea în Dunăre, cu un cap de pod la Nămoloasa, apoi Dunărea maritimă (brațul Sf. Gheorghe), până la mare. 
\apel al Armatei Române adresat românilor
transilvăneni  la declanșarea operațiunilor de eliberare a
Ardealului, vara și toamna anului 1916.

În aceste condiţii, frontul a rămas relativ stabil, între beligeranţi stabilindu-se o pace de conjunctură, încălcată din când în când, de tiruri de mitraliere, mici incursiuni şi bombardamente sporadice de artilerie. Aceasta era situația Armatei Române în toamna anului 1917, când revoluția bolșevică a lui Lenin, sprijinită puternic financiar de guvernul german,  a determinat o schimbare radicală a atitudinii armatelor ruse din compunerea frontului de la est de Carpați, generalul Șcerbacev, care era și comandantul  adjunct al Regelui Ferdinand pe acest front, nereușind  să stăpânească debandada din rândul armatelor sale, ai căror soldați fuseseră „ contaminați ” de comunism.
De aceea, în mod special după ce Lenin îl însărcinase pe Trotzki să demareze tratativele de pace la Brest – Litovsk (20 noiembrie/3 decembrie 1917), Șcebacev îi informează pe rege și pe primul –ministru Ion I. C. Brătianu, că a fost nevoit să-i ceară feldmareșalului Mackensen încetarea oricărei stări de război între armata rusă și armatele Puterilor Centrale. Rămase singure pe un front aproape imposibil de acoperit, fără muniție, echipament corespunzător iernii, cu rațiile de alimente în pericol de a se epuiza din cauza  jafului practicat de către trupelor ruse, dezertoare, asupra depozitelor strategice ale armatei aflate pe teritoriul Basarabiei și Ukrainei, în special din Odesa, trupele române, a căror comandă îi fusese provizoriu încredințată de către rege generalului Prezan,  se repliază pentru a acoperi o parte dintre aliniamentele părăsite de ruși, aștepțând Hotărârea Consiliului de Coroană în legătură cu acțiunile ulterioare ale armatei. În data de 21 noiembrie/ 4 decembrie 1917, Consiliul de Coroană, în condițiile în care România și armata sa rămăseseră fără niciun sprijin politico – militar extern, hotărăște începerea negocierilor pentru încheierea unui armistițiu, negocieri începute la Tecuci pe 23 noiembrie/6 decembrie 1917, și finalizate la Focșani, trei zile mai târziu. Colac peste pupăză, guvernul bolșevic proaspăt înstalat la Petrograd, acuză guvernul român că sprijină acțiunile contrarevoluționare avertizându-l că „... puterea sovietică nu va pregeta să ia cele mai aspre măsuri împotriva trădătorilor contrarevoluționari români aliați cu Kaledin, Șcerbacev și Radei, indiferent de posturile pe care le ocupă ei în ierarhia românească”
În același timp, la Petrograd, Kiev și Odesa personalul diplomatic roman din ambasade și consulate este arestat sau expulzat. La Odesa au fost sechestrate bunurile românești aflate în rezerva strategică, adică tot parcul de automobile, depozitele de muniții și arme, și s-au oprit 18 vagoane cu armament și muniții care se deplasau spre Iași (ianuarie 1918). În situația aceasta, reprezentanții Antantei pe lângă Guvernul din exil al României instalat la Iași, transmit solicitarea ca trupele române să reînceapă ostilitățile, însă Brătianu, după o analiză lucidă a situației, în condițiile lipsei oricărui ajutor material din partea aliaților, a unei stări cumplite de foamete  care cuprinsese toată Europa, a insuficienței echipamentelor și munițiilor necesare pentru o campanie de lungă durată, a negocierilor de pace între Rusia bolșevică și Ukraina cu Puterile Centrale, le comunică imposibilitatea României  de a face față unor forțe superioare care ar fi putut distruge țara, atăt cât mai rămăsese din ea.

„Germanii vor arunca cu certitudine asupra noastră diviziile necesare pentru a ne distruge și atunci ce va rămâne? O Românie anemică, fără drepturi, fără guvern favorabil Antantei, în mâinile germanofililor rămași la București. Nu văd decât o soluție și anume, de a intra în negocieri cu Germania și de a le face să dureze cât mai mult timp posibil.
Speculând conjuctura favorabilă scoaterii României din război, guvernele de la Berlin și Viena au trimis guvernului român, la 5 februarie 1918, o notă ultimativă prin care amenințau că vor declanșa atacuri armate nimicitoare, dacă nu se vor deschide imediat convorbiri diplomatice de pace. În urma acestui act ultimativ, Brătianu demisionează din funcția de președinte al Consiliului de Miniștri în data de 8 februarie 1918, în favoarea unui guvern condus de generalul Averescu, tocmai pentru a tergiversa discuțiile de pace. Între 18 și 24 februarie 1918, la Buftea, s-au purtat convorbiri preparatorii între guvernul român și reprezentanții Puterilor Centrale, aceștia situându-se pe poziții de dictat, amenințându-l pe Marghiloman (desemnat de rege să poarte aceste „tratative”) că în cazul esuării negocierilor „ Cunoaștem forțele și cantitatea munițiilor dv. Va fi o campanie de 6 săptămâni și atunci va fi cu totul altceva; pentru rege, sfârșitul.”
Finalizate până la 5 martie 1918 la Buftea, preliminariile au fost semnate în cele din urmă la București în data de 7 mai 1918 de către Marghiloman, din partea României, respectiv R. Von Kuhlmann, Germania; St. Burian, Austro-Ungaria; V. Radoslavov, Bugaria și Ahmet Nesim bei, Turcia.
Textul tratatului avea 31 de articole și conținea condiții drastice ce duceau la mutilarea teritoriului României, și subordonarea sa totală dpdv economic și politic față de țările Puterilor Centrale.
În urma acestui act de umilință națională, printre altele, România trebuia să retrocedeze Dobrogea de sud (zisă "Cadrilater") și să cedeze o parte a Dobrogei de nord (la sud de linia Rasova-Agigea) Bulgariei, care reanexase deja "Cadrilaterul" în decembrie 1916 ; restul Dobrogei, deși rămânea în proprietatea României, urma să fie controlat și ocupat de Germania și Bulgaria până la un tratat ulterior definitiv;
Armata trebuia demobilizată și adusă la efectivele de pace, astfel că, după demobilizare, să mai dispună de 5 corpuri de armată incluzând 15 divizii de infanterie și două divizii de cavalerie, cu un total de circa 120000 de militari;
România urma să cedeze Austro - Ungariei controlul asupra trecătorilor Munților Carpați;
România concesiona pe 30 de ani Germaniei toate exploatările petroliere.
Simultan, dar în afara tratatului, Puterile Centrale acceptau să nu se opună unirii Basarabiei cu România.Tratatul a fost ratificat în cele din urmă de Parlamentul României (la 15/28 iunie 1918 de Camera Deputaților, iar la 21 iunie/4 iulie1918 de către Senat, dar nu a fost niciodată promulgat de Regele României, Ferdinand I, dispozițiile sale au intrat în vigoare șase luni, timp în care Marele Stat Major a pus la cale un plan secret pentru pregătirea armatei în vederea reluării acțiunilor  militare în cooperare cu Aliații.  Când Puterile Centrale au început să dea, la rândul lor,după capitularea Bulgariei (29 septembrie 1918), începând cu luna  octombrie 1918, semne de epuizare, înțelegerile au fost anulate de guvernul Marghiloman, care demisionează  pe 24 oct./6 nov. 1918, generalul Constantin Coandă preluând presedinția Consiliului de Miniștri.
Mizând  pe spijinul Armatei de Dunăre constituită în Balcani, compusă din Divizia 30 infanterie franceză,  Divizia 16 infanterie, colonială  și Divizia 26 britanică și aflată sub conducerea generalului francez Henri Mathias Berthelot trupele române primesc ordinul de mobilizare iar în data de 27 oct. / 9 nov. 1918 intră în luptă pentru eliberarea Munteniei, Olteniei și  și Dobrogei, precum și pentru dezrobirea Ardealului. În această zi, regele Ferdinand comunica președintelui Franței, Raymond Poincare că „România reia lupta pentru triumful cauzei naționale”.
Uniforme ale generalilor români în WWI

Prin Înaltul decret Nr. 3179 din 27oct. /9 nov. 1918, începând cu 28. Oct./ 10 nov. 1918 întreaga armată trece pe picior de război trupele de ocupație primind un ultimatum de evacuare în termen de 24 de ore.Totodată, regele adresează un ordin de zi către ostași prin care îi chema să reia armele pentru înfăptuirea „ visului nostru de ațâtea veacuri: unirea tuturor românilor pentru care în anii 1916 – 1917 ați luptat cu ațâta vitejie. Sufletele celor căzuți pe câmpul de onoare vă binecuvântează pentru această ultimă sforțare; privirile credincioșilor noștri aliați sunt îndreptate cu dragoste și încredere spre țara noastră și fiii ei, camarazii voștri de arme din biruitoarele  armate franceze și engleze, care vin în ajutorul nostru, cunosc vitejia voastră de la Oituz Mărăști și Mărășești; arătați-le că timpul de așteptare n-a putut să slăbească brațul ostașului român. Frații voștri din Bucovina și din Ardeal vă cheamă pentru ultima această luptă, ca  prin avântul vostru să le aduceți eliberarea din jugul străin. Biruința e a noastră și viitorul va asigura întregului neam românesc viața pașnică și fericită. Înainte deci cu vitejia strămoșească”!
( Arh. M.Ap.N., fond Marele Cartier General  dosar nr. 1968)

Ce a urmat se știe.  Destrămarea Imperiului austro-ungar, și apariția statelor naționale, izgonirea trupelor ungare dincolo de teritoriul național, eliberarea Budapestei din mâinile comuniștilor lui Bela Kun, (august 1919), eliberarea Dobrogei și Cadrilaterului.
Înfăptuirea MARII UNIRI NAȚIONALE de la 1 Decembrie 1918 a avut darul de a „pansa” rănile sufletești ale unui popor chinuit de separări teritoriale nefirești și care încă-și mai plănge eroii căzuți cu sutele de mii, pe cămpurile de bătălie de acum o sută de ani, la Bilbor, Ghimeș,  Brețcu, Târgu Secuiesc, Bixad, Toplița, Gheorgheni, Miercurea Ciuc,  Lunca Bradului, Praid, Odorhei, Vlăhița, Ditrău, Bran, Zărnești, Râșnov, Ghimbav, Codlea, Arcuș, Vâlcele,  Feldioara, Racoș, Rupea, Cisnădie, Lupeni, Vulcan, Petroșani, Orlat, Orșova, Turtucaia, Silistra, Bazargic, Arabagi, Flămânda, Topraisar, Medgidia, Cernavodă, Măcin, Sibiu, Porumbacu, Câineni, Făgăraș, Brașov, Valea Râșnoavei, Predeal, Sinaia  Bran, Bratocea, Gura Siriului, Moeciu de Jos, Rucăr, Dragoslavele, Mateiaș, Câmpulung. Oituz, Bumbești. Schela, Frâncești, Dobrița, Surduc, (bătălia de la Jiu), Filiași, Deleni, Robănești (aici a căzut la datorie și sergentul voluntar Gheorghe Donici, veteran al Războiului de Independență, în vârstă de 67 de ani!), Roșiorii de Vede, Giurgiu, Prunaru, Bălăria, Stâlpu, Bulbucata, Gorneni Bănești, Epurești, (bătălia Argeș-Neajlov), Albești, Tomșani, Loloiasca, Râmnicu-Sărat, Cașin, Mărăști, Răcoasa, Soveja, Măgura Cașin, Valea Sării, Zboina Neagră. Mărășești, Doaga, Străjescu, Bizighești, Varnița, Csap, Munkacs,  Szolnok, Tokay, Csongrad, Czegled.
Notă: localitățile în care Armata Română a desfășurat acțiuni (ofensive, contraofensive sau de apărare) sunt menționate, pe cât posibil, în ordinea cronologică, începând cu  intrarea României în război, 16 august 1916, până la ocuparea Budapestei, 3/4 august, 1919.

 
România, 1918 - 1940

marți, 21 martie 2017

LECTIA DE GEOGRAFIE (4) POPULAȚIA




 Populaţia judeţelor, municipiilor şi oraşelor, la 1 iulie 2010
        Population of counties, municipalities and towns, on July 1, 2010
       
Judeţe Numărul   Judeţe Numărul
Municipii / Oraşe locuitorilor Municipii / Oraşe locuitorilor
Counties Inhabitants Counties Inhabitants
Municipalities / Towns number   Municipalities / Towns number
ALBA 372265 BISTRIŢA-NĂSĂUD 317247
Alba Iulia 1) 68570 Bistriţa 1) 84848
Aiud 1) 25934 Beclean 11599
Blaj 1) 20708 Năsăud 11022
Sebeş1) 29636 Sângeorz-Băi 10968
Abrud 5730
Baia de Arieş 4264 BOTOŞANI 447107
Câmpeni 7672
Cugir 25826 Botoşani 1) 114953
Ocna Mureş 15003 Dorohoi 1) 29582
Teiuş 7429 Bucecea 5166
Zlatna 8137 Dărăbani 11624
Flămânzi 11938
ARAD 454922 Săveni 8003
Ştefăneşti 5591
Arad 1) 164665
Chişineu-Criş 8282 BRAŞOV 598313
Curtici 8112
Ineu 9478 Braşov 1) 276914
Lipova 10926 Codlea 1) 24649
Nădlac 8016 Făgăraş 1) 37839
Pâncota 7630 Săcele 1) 33041
Pecica 13802 Ghimbav 5483
Sântana 13346 Predeal 5194
Sebiş 6263 Râşnov 16479
Rupea 5634
ARGEŞ 639157 Victoria 8695
Zărneşti 25712
Piteşti 1) 166594
Câmpulung 1) 36218 BRĂILA 357614
Curtea de Argeş 1) 32668
Costeşti 10558 Brăila 1) 210245
Mioveni 33942 Făurei 4015
Ştefăneşti 14178 Ianca 11110
Topoloveni 10457 Însurăţei 7072
BACĂU 714641 BUZĂU 480222
Bacău 1) 175546 Buzău 1) 131377
Moineşti 1) 23527 Râmnicu Sărat 1) 39324
Oneşti 1) 49016 Nehoiu 11355
Buhuşi 19531 Pătârlagele 7831
Comăneşti 23398 Pogoanele 7549
Dărmăneşti 14392
Slănic-Moldova 4908 CARAŞ-SEVERIN 320840
Târgu Ocna 12845
Reşiţa 1) 82458
BIHOR 592561 Caransebeş 1) 28350
Anina 8650
Oradea 1) 204625 Băile Herculane 5956
Beiuş 1) 11045 Bocşa 16975
Marghita 1) 17063 Moldova Nouă 13049
Salonta 1) 18293 Oraviţa 12666
Aleşd 10727 Oţelu Roşu 11712
Nucet 2335
Săcueni 11809
Ştei 8240
Valea lui Mihai 10520
Vaşcău 2665
Notă: Municipiile subliniate sunt reşedinţă de judeţ. / Note: Underlined municipalities are county residences.
1) Municipii. / Municipalities.
Populaţia judeţelor, municipiilor şi oraşelor, la 1 iulie 2010 - continuare
        Population of counties, municipalities and towns, on July 1, 2010 - continued
       
 
Judeţe Numărul   Judeţe Numărul
Municipii / Oraşe locuitorilor Municipii / Oraşe locuitorilor
Counties Inhabitants Counties Inhabitants
Municipalities / Towns number   Municipalities / Towns number
     
CĂLĂRAŞI 311898 GALAŢI 608904
Călăraşi 1) 73005 Galaţi 1) 290593
Olteniţa 1) 27170 Tecuci 1) 42344
Budeşti 7178 Bereşti 3245
Fundulea 6696 Târgu Bujor 7547
Lehliu Gară 6324
CLUJ 691048 GIURGIU 280125
Cluj-Napoca 1) 305636 Giurgiu 1) 67510
Câmpia Turzii 1) 26325 Bolintin-Vale 12473
Dej 1) 38287 Mihăileşti 7437
Gherla 1) 22005
Turda 1) 57061 GORJ 376179
Huedin 9669
Târgu Jiu 1) 96396
CONSTANŢA 723796 Motru 1) 22170
Bumbeşti-Jiu 10423
Constanţa 1) 301221 Novaci 5986
Mangalia 1) 39858 Rovinari 13375
Medgidia 1) 44036 Târgu Cărbuneşti 8947
Băneasa 5547 Tismana 7724
Cernavodă 18444 Turceni 8180
Eforie 10415 Ţicleni 5200
Hârşova 10478
Murfatlar (Basarabi) 10794 HARGHITA 324890
Năvodari 36186
Negru Vodă 5540 Miercurea Ciuc 1) 41410
Ovidiu 14343 Gheorgheni 1) 19711
Techirghiol 7586 Odorheiu Secuiesc 1) 36370
Topliţa 1) 15441
COVASNA 222434 Băile Tuşnad 1603
Bălan 7456
Sfântu Gheorghe 1) 61341 Borsec 2747
Târgu Secuiesc 1) 19821 Cristuru Secuiesc 10212
Baraolt 9424 Vlăhiţa 7127
Covasna 11202
Întorsura Buzăului 9033 HUNEDOARA 461450
Deva 1) 66178
DÂMBOVIŢA 529781 Brad 1) 15720
Hunedoara 1) 69574
Târgovişte 1) 88119 Lupeni 1) 28813
Moreni 1) 20281 Orăştie 1) 21274
Fieni 7661 Petroşani 1) 42522
Găeşti 14972 Vulcan 1) 28336
Pucioasa 15304 Aninoasa 4672
Răcari 6563 Călan 12790
Titu 10085 Geoagiu 5659
Haţeg 10880
DOLJ 702124 Petrila 24804
Simeria 13446
Craiova 1) 298740 Uricani 9406
Băileşti 1) 19536
Calafat 1) 17707
Bechet 3873
Dăbuleni 12692
Filiaşi 18650
Segarcea 8122
Notă: Municipiile subliniate sunt reşedinţă de judeţ. / Note: Underlined municipalities are county residences.
1) Municipii. / Municipalities.
   Populaţia judeţelor, municipiilor şi oraşelor, la 1 iulie 2010 - continuare
        Population of counties, municipalities and towns, on July 1, 2010 - continued
Judeţe Numărul   Judeţe Numărul
Municipii / Oraşe locuitorilor Municipii / Oraşe locuitorilor
Counties Inhabitants Counties Inhabitants
Municipalities / Towns number   Municipalities / Towns number
     
IALOMIŢA 286980 MUREŞ 580228
Slobozia 1) 51778 Târgu Mureş 1) 143939
Feteşti 1) 34144 Reghin 1) 36471
Urziceni 1) 17182 Sighişoara 1) 32106
Amara 8046 Târnăveni 1) 25551
Căzăneşti 3501 Iernut 9616
Fierbinţi - Târg 4637 Luduş 17549
Ţăndărei 12977 Miercurea Nirajului 6212
Sarmaşu 7469
IAŞI 825773 Sângeorgiu de Pădure 5571
Sovata 9578
Iaşi 1) 309631 Ungheni 6951
Paşcani 1) 42187
Hârlău 11841 NEAMŢ 562122
Târgu Frumos 13415
Podul Iloaiei 10475 Piatra Neamţ 1) 106611
Roman 1) 66758
ILFOV 321007 Bicaz 8474
Roznov 9560
Bragadiru 10464 Târgu Neamţ 20701
Buftea 21445
Chitila 13148 OLT 462734
Măgurele 8673
Otopeni 11594 Slatina 1) 77108
Pantelimon 20959 Caracal 1) 34730
Popeşti-Leordeni 16835 Balş 20845
Voluntari 34560 Corabia 19189
Drăgăneşti-Olt 12153
MARAMUREŞ 510482 Piatra-Olt 6121
Potcoava 5863
Baia Mare 1) 138182 Scorniceşti 12358
Sighetu Marmaţiei 1) 41018
Baia Sprie 16564 PRAHOVA 812844
Borşa 28368
Cavnic 5165 Ploieşti 1) 227194
Dragomireşti 3166 Câmpina 1) 36842
Săliştea de Sus 5051 Azuga 4902
Seini 10296 Băicoi 19588
Somcuţa Mare 8040 Boldeşti-Scăeni 11372
Tăuţii-Măgherăuş 7611 Breaza 17390
Târgu Lăpuş 12915 Buşteni 9998
Ulmeni 7499 Comarnic 12955
Vişeu de Sus 16381 Mizil 16080
Plopeni 9422
MEHEDINŢI 291051 Sinaia 11563
Slănic 6543
Drobeta-Turnu Severin 1) 105739 Urlaţi 11363
Orşova 1) 12616 Vălenii de Munte 13434
Baia de Aramă 5763
Strehaia 11496
Vânju Mare 6225
Notă: Municipiile subliniate sunt reşedinţă de judeţ. / Note: Underlined municipalities are county residences.
1) Municipii. / Municipalities.
   Populaţia judeţelor, municipiilor şi oraşelor, la 1 iulie 2010 - continuare
        Population of counties, municipalities and towns, on July 1, 2010 - continued
Judeţe Numărul   Judeţe Numărul
Municipii / Oraşe locuitorilor Municipii / Oraşe locuitorilor
Counties Inhabitants Counties Inhabitants
Municipalities / Towns number   Municipalities / Towns number
     
SATU MARE 364104 TIMIŞ 679695
Satu Mare 1) 111877 Timişoara 1) 311428
Carei 1) 22165 Lugoj 1) 44510
Ardud 7100 Buziaş 7550
Livada 7017 Ciacova 5126
Negreşti-Oaş 14937 Deta 6553
Tăşnad 9338 Făget 7224
Gătaia 6194
SĂLAJ 241014 Jimbolia 11850
Recaş 8621
Zalău 1) 64035 Sânnicolau Mare 13194
Cehu Silvaniei 7877
Jibou 11235 TULCEA 245899
Şimleu Silvaniei 16326
Tulcea 1) 90553
SIBIU 425322 Babadag 10198
Isaccea 5303
Sibiu 1) 154220 Măcin 10830
Mediaş 1) 52472 Sulina 4308
Agnita 11078
Avrig 14447 VASLUI 449524
Cisnădie 16205
Copşa Mică 5598 Vaslui 1) 69880
Dumbrăveni 8260 Bârlad 1) 68834
Miercurea Sibiului 4294 Huşi 1) 29207
Ocna Sibiului 4182 Murgeni 7869
Sălişte 5820 Negreşti 10126
Tălmaciu 7575
VÂLCEA 406555
SUCEAVA 708433
Râmnicu Vâlcea 1) 110731
Suceava 1) 107317 Drăgăşani 1) 20245
Câmpulung Moldovenesc 1) 19551 Băbeni 9752
Fălticeni 1) 29710 Băile Govora 2885
Rădăuţi 1) 29451 Băile Olăneşti 4551
Vatra Dornei 1) 16443 Bălceşti 5539
Broşteni 6319 Berbeşti 5580
Cajvana 8658 Brezoi 6945
Dolhasca 11377 Călimăneşti 8769
Frasin 6528 Horezu 6701
Gura Humorului 15748 Ocnele Mari 3521
Liteni 10224
Milişăuţi 5376 VRANCEA 389769
Salcea 9962
Siret 9290 Focşani 1) 98045
Solca 2654 Adjud 1) 18426
Vicovu de Sus 14933 Mărăşeşti 12709
Odobeşti 8893
TELEORMAN 397990 Panciu 8632
Alexandria 1) 49259 BUCUREŞTI 1) 1942254
Roşiori de Vede 1) 29951 BUCHAREST 1)
Turnu Măgurele 1) 28350
Videle 11605
Zimnicea 14927
Notă: Municipiile subliniate sunt reşedinţă de judeţ. / Note: Underlined municipalities are county residences.
1) Municipii. / Municipalities.